ASEZARE:
Aradul este situat în extremitatea vestica a Romaniei, în Campia înalta a Aradului, la 30 de km de Muntii Zarand, parte a Carpatilor Occidentali. Traversat de la est la vest de raul Mures, cuprinde în perimetrul sau, în zona Padurice, un lac natural. Municipiul Arad este resedinta judetului Arad.
ACCES:
pe sosea: E 69/60 (DN 7) la 594 km de Bucuresti (E) si 275 km de Budapesta (V) E 671 (DN 69-DN 79)Timisoara (S) si 117 km de Oradea (N)
pe calea feratã: 616 km de Bucuresti si 275 km de Budapesta
pe cale aerianã: Aeroportul International Arad situat la 4 km depãrtare de centrul orasului. la 50 km de
DESCRIERE:
Municipiul Arad detine un bogat patrimoniu cultural-istoric, oferind vizitatorilor un adevarat muzeu in aer liber al stilurilor arhitectonice specifice sec XVIII, XIX ?i XX, monumente de arta si istorie, spectacole de teatru, concerte ale filarmonicii, expozitii de arta plastica, expozitii muzeale de istorie, arta si stiinte ale naturii, festivaluri si sarbatori.
Iubitorii de arhitectura pot admira cladiri construite in stil baroc, renascentist, eclectic, clasic, neogotic sau secession.
Regimul climatic caracteristic orasului Arad este de tip continental moderat, cu influente ale climatului sub-medeteranian. Temperaturile medii anuale sunt de 10°C. Iernile sunt blande si verile calduroase. Regimul precipitatiilor are valori medii anuale 650 mm. Vanturile sunt conditionate de distributia formelor de relief, circulatia maselor de aer avand orientare de la sud la est.
ISTORIC:
Arad este pentru prima data mentionat in documente incepand cu anul 1028. Cetatea dacica dateaza din secolul al IV-lea i.H. facand parte din statul lui Burebista si regatul lui Decebal, trecand dupa 106 d.H. sub ocupatie romana. In secolul al XI-lea, Aradul a cazut sub stapanirea regatului Ungar si in 1329 esta atesat ca oras. In 1552, orasul a trecut sub ocupatie otomana cu o scurta perioada de intrerupere (1595-1615) datorata lui Mihai Viteazul. In 1687 devine parte integranta a Imperiului Habsburgic. Arad devine oras regal liber in 1834 si din 1867 pana in 1918 a facut parte din sistemul austro-ungar. Corpul 6 vanatori al armatei romane a intrat in Arad in 17 mai 1919 dand orasului garantia ca trece sub administratie romanesca. In legatura cu dezvoltarea economica a orasului la acea vreme marele istoric roman Nicolae Iorga in timpul unei calatorii de documentare in 1906, avea de cuvinte de lauda la adresa orasului Arad comparandu-l cu Viena.
In 1870, Aradul avea peste 32.000 de locuitori, fiind cel mai populat oras din Transilvania la acea data. In decursul dezvoltarii economice s-au ridicat importante obiective ca: fabrica de confectii (1867), fabrica de gaz (1868), fabrica de caramida si tigla (1869) si fabrica de mobila (1878). Alta fabrica de mobila, fondata in 1890 de catre Laurentiu si Lengyel carea a devenit incepand cu 1910 una din cele mai faimoase fabrici din Europa. In anul 1892 s-au pus bazele Fabricii de locomotive si Vagoane Ioan Weitzer si a uzinei Marta care de asemenea, in 1909, producea motoare de masini. Urmarind fuziunea acestora, in ziua de astazi Intreprinderea de Vagoane Astra, de asemenea fabric avioane. In acel an a fost fondata uzina de textile Ungaria numita mai tarziu ITA. In 1918 s-a construit fabrica de tricotaje, astazi Tricoul Rosu. Transporturile de asemenea au cunoscut un puternic progres. Dupa Marea Unire, Arad a fost unul dintre cele mai dezvoltate orase din judet: in 1937, a fost plasat pe locul al patrulea in Romania, cu cele peste 4.000 de firme inregistrate la Camera de Comert. Dupa 1945 prin fuziunea a sase fabrici s-au pus bazele in 1949 a modernei uzine Aris. De asemenea s-au dezvoltat noi ramuri industriale cu structura aferenta ca: fabrica de jucarii (1959), fabrica de ceasuri (1960) si combinatul chimic (1971).
