Pestera de la Despicatura
ASEZARE:
Baile Herculane (jud. Caras-Severin). Este sapata in versantul drept al Vaii Cernei la 164 m alt., in imediata apropiere a Bailor Romane.
DESCRIERE:
Pestera mijlocie (105 m), orizontala, activa, dezvoltata in lungul unei linii de fractura in calcare de varsta tithonic neocomiana. Ea a fost sapata de un curs subteran format de apele de infiltratie, care intr-o prima faza au avut o curgere prin tunele de presiune.
Pestera este reprezentata printr-o galerie principala de 81 m si inalta de 1,5—2 m, din care la 13 m de la intrare se desface o galerie secundara lunga de 24 m, terminata printr-o diaclaza inaccesibila. In fundul galeriei principale este captat izvorul Hercule II p (50—53°C), a carui apa, cand nu este folosita, alimenteaza un mic lac de baraj. In galeria secundara este captat izvorul Hercule II a (49—51°C), apa sa fiind acumulata in spatele unui alt baraj din vecinatatea jonctiunii cu galeria principala. Peretii si plafonul pesterii au urme de marmite laterale, escavatii si terase, iar pe alocuri concretiuni. Planseul argilos a fost acoperit, intr-o faza initiala, de o crusta de calcita cu microgururi si stalagmite. De data mai recenta este crusta de gips lamelar si fibros care s-a format pe planseu si la baza peretilor. In galeria secundara aceasta crusta acopera pe alocuri vechile concretuni de calcita.
Este greu de rezistat prea mult in pestera din cauza temperaturii ridicate a aerului umed, directinfluentata de cea a apei din bazine (in ianuarie 1972 ea a atins In fundul galeriei principale 40,6°C, iardeasupra bazinului din galeria secundara, 45°C). In asemenea conditii nu am gasit nici un fel de fauna.
Pestera este inchisa cu poarta metalica si nu se poate intra decat cu autorizatie de la administratia bailor. Indiferent de anotimp, este nevoie numai de un costum de baie si de o lanterna.
ISTORIC:
Apa izvoarelor termale cunoscute azi sub numele de „Hercule II" iesea in trecut din aceasta pestera sub forma de emergenta naturala. Ea a fost captata mai intai de romani, care utilizau, se pare, numai izvoarele Hercule si Hygeea („Thermae Herculis"), ambele clorurosodice-calcice, cu temperaturi intre + 17 si +54°C. Cercetarea pesterii de catre Speologi este de data relativ recenta. In 1960, Val. Puscariu prezinta o comunicare insotita de o schita si de fotografii din „Pestera termala de la Despicatura", iar In 1972, I. Povara, G. Diaconu si C. Goran prezinta un studiu de speologie fizica insotit de planul topografic al pesterii.
Recomanda si prietenilor |
![]() |